Dacă ai citit știrea și ai simțit un fior, ai un motiv întemeiat. Nuclearelectrica a anunțat că oprește joi, 30 iulie, și al doilea reactor de la Cernavodă, după ce cu două zile în urmă oprise deja primul reactor, iar asta nu s-a mai întâmplat niciodată din cauza secetei. Dunărea nu poartă însă vina pentru fragilitatea în care ne aflăm acum. Vina aparține deciziei de a construi, timp de treizeci de ani, un sistem energetic legat aproape integral de un singur fluviu și de o vară blândă.
Ce s-a oprit, de fapt, la Cernavodă
Centrala de la Cernavodă răcește reactoarele cu apă preluată direct din Dunăre, printr-un bazin de aspirație aflat lângă malul fluviului. Nivelul apei din acest bazin, nu doar debitul general al fluviului, decide dacă centrala mai poate funcționa în siguranță. Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 1 pe 28 iulie și a anunțat oprirea Unității 2 începând de joi, 30 iulie, de la ora 10:00. Compania invocă un nivel al Dunării extrem de scăzut, fără precedent, cauzat de seceta severă, și aplică procedurile stabilite exact pentru un asemenea scenariu.
Cele două reactoare însumează o capacitate instalată de aproximativ 1.400 MW și acoperă, în condiții normale, între 18% și 20% din producția de energie electrică a țării, adică aproape o cincime din tot ce consumă România.
Nu e prima oară în acest an când centrala stă complet oprită. În mai 2026, Unitatea 1 intrase într-o mentenanță planificată de o lună, iar cu trei zile înainte, Unitatea 2 picase și ea, din cauza unei defecțiuni la un izolator al transformatorului de evacuare a puterii. Atunci vina aparținea unui echipament. Acum, pentru prima dată de la punerea în funcțiune a centralei, ambele reactoare se opresc din cauza secetei.
Precedentul real datează din august 2003. Atunci, Unitatea 1, singura funcțională la acel moment, a fost oprită preventiv pe 23 august. Reactorul a fost repornit abia pe 16 septembrie, după ce nivelul fluviului și-a revenit. În urma acelui episod, Nuclearelectrica a introdus praguri operaționale explicite, de 2,50 și 2,35 metri în bazinul de aspirație, și a modernizat sistemele de captare a apei.
De ce a secat Dunărea, deși la noi a plouat cu găleata
În ultimele săptămâni, România a trecut prin cod roșu de vijelii, viituri și inundații în mai multe județe. Poate părea ilogic ca Dunărea să atingă exact acum un minim istoric. Explicația stă în geografie, nu într-o eroare de calcul.
Dunărea traversează zece țări și adună apă dintr-un bazin de peste 800.000 de kilometri pătrați, de la izvoarele din Pădurea Neagră, în Germania, până la vărsarea în Marea Neagră. Fluviul nu funcționează ca un butoi pe care ploaia de la noi îl umple direct, ci reprezintă ultima verigă a unui lanț lung de afluenți și bazine, iar restul verigilor, din Germania, Austria și Serbia, stau uscate de săptămâni întregi, sub un val de căldură care nu dă semne de cedare.
O furtună locală, oricât de violentă, umple repede un pârâu și inundă o stradă, dar nu schimbă echilibrul unui fluviu care se hrănește din ploile căzute pe jumătate de continent. Chiar și Administrația Națională Apele Române a confirmat asta explicit: ploile pot aduce doar o ameliorare temporară, iar evoluția reală a debitului depinde de precipitațiile din tot bazinul Dunării, nu doar de cele căzute în România.
Ungaria și Serbia, prinse în aceeași capcană a secetei
În Ungaria, operatorul MVM a redus luni producția unui reactor de la centrala Paks cu 254 MW, iar miercuri, de la ora 16:00, a oprit complet un al doilea reactor. Centrala, formată din patru reactoare, cu o capacitate totală de 2 gigawați, asigură aproape jumătate din electricitatea Ungariei, iar după cele două reduceri funcționează la aproximativ 60% din capacitate. Marți, Dunărea a atins la Budapesta un minim istoric de 28 de centimetri, iar la Baja nivelul a coborât și mai jos, la 14 centimetri. Aproximativ 15 nave rămân blocate pe sectorul unguresc al fluviului, iar navele de marfă circulă cu doar 10 până la 20% din capacitatea lor de încărcare.
În Serbia, hidrocentrala Porțile de Fier I produce doar o treime din cantitatea obișnuită de energie, din lipsă de debit. La Bezdan, punctul unde Dunărea intră în Serbia, nivelul a coborât la minus 122 de centimetri, aproape de minimele istorice ale stației. Ministrul Energiei din Serbia a declarat că importurile de combustibil pe cale fluvială au ajuns la doar 25% din ținta stabilită pentru luna iulie.
Bulgaria rămâne, deocamdată, singura excepție. Centrala de la Kozlodui funcționează cu doar două din cele patru reactoare originale, celelalte fiind închise ca o condiție a aderării Bulgariei la Uniunea Europeană, iar producția ei nu a fost afectată nici acum, nici în 2003.
Germania n-are reactoare de răcit pe Rin, dar tot pierde bani
Germania a închis, pe 15 aprilie 2023, ultimele trei reactoare nucleare pe care le mai avea în funcțiune și a renunțat complet la energia nucleară. Asta înseamnă că seceta actuală, care a scăzut din nou nivelul Rinului la valori apropiate de criza din 2022, nu pune presiune pe niciun reactor german. Presiunea se mută însă în altă parte: navele de marfă circulă pe Rin cu aproximativ 10% din capacitatea normală, costurile de transport cresc, iar industria germană, care depinde de acest fluviu pentru circa 80% din transportul ei fluvial, resimte din nou blocaje de aprovizionare.
Concluzia practică nu e că Germania a scăpat de problemă, ci că fiecare țară a ales o altă expunere la aceeași secetă. România și Ungaria riscă producția de curent, Germania riscă lanțurile de aprovizionare industrială. Niciuna dintre alegeri nu anulează riscul, doar îl mută în alt loc al economiei.
România mizează, pentru următorul deceniu, tot pe Cernavodă. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat recent finalizarea acordului cu consorțiul internațional care va construi Unitățile 3 și 4 ale centralei, cu punere în funcțiune estimată pentru 2031-2032. Proiectul rezolvă, pe termen lung, o parte din deficitul de capacitate al țării, dar nu rezolvă dependența de Dunăre, pentru că noile reactoare vor folosi tot apă din același fluviu pentru răcire.
Ce înseamnă pentru factura ta
Transelectrica susține că Sistemul Electroenergetic Național funcționează în condiții de siguranță și echilibru, chiar și cu ambele reactoare oprite. Compania estimează un vârf de consum de aproximativ 7.300 MW pentru această săptămână, cu 700 MW mai puțin decât în săptămânile anterioare, din cauza concediilor, în timp ce producția internă disponibilă se situează între 4.000 și 4.300 MW. Diferența se acoperă prin importuri comerciale, iar capacitatea de schimb la graniță rămâne de aproximativ 4.000 MW.
Cifrele arată deja efectul concret. Marți seară, înainte de oprirea celui de-al doilea reactor, România producea aproximativ 5.100 MW, din care doar 675 MW proveneau din nuclear, și importa aproape 2.000 MW, aproape în totalitate din Bulgaria. La câteva ore după oprirea Unității 1, țara trecuse deja de la export la importuri de peste 2.000 MW, cumpărate la prețuri de aproximativ 200 de euro pe MWh. La orele de vârf ale serii, Transelectrica estimează nevoi de import de 2.500 până la 3.000 MW.
Pe termen scurt, Transelectrica anunță intrarea în exploatare a unor capacități noi de 324 MW, din care 176 MW reprezintă stocare, iar 148 MW provin din solar și eolian, în timp ce alți 990 MW se află în diverse etape de avizare, cu ședințe de validare ANRE programate în fiecare marți și joi. Pe termen lung, problema rămâne însă structurală. Potrivit unor declarații ale vicepreședintelui ANRE, Gabriel Andronache, România dispune în acest moment de o putere totală de stocare de doar aproximativ 600 MW, mult sub ce ar avea nevoie un sistem care depinde tot mai des de importuri exact în orele de seară.
Facturile populației nu urmează automat prețul de import. Ministerul Energiei a explicat că decizia de oprire a fost, de fapt, preventivă: o defecțiune la una dintre cele trei pompe de răcire ar fi însemnat reparații de câteva luni, posibil până la un an, adică un risc mult mai costisitor decât o oprire controlată. Instituția ne asigură că necesarul de consum va fi acoperit integral. Cei cu contracte pe preț fix, încheiate pentru tot anul, nu vor vedea o creștere imediată, dar costurile mai mari suportate acum de furnizori ajung, de regulă, în ofertele comerciale viitoare, nu în facturile din această lună.
Premierul interimar, Ilie Bolojan, a cerut miercuri seară populației să reducă voluntar consumul între orele 20:00 și 23:00, exact intervalul în care sistemul depinde cel mai mult de importuri și de centralele pe gaze.
Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie a mers un pas mai departe. Președintele asociației, Dan Pîrșan, a lansat joi un apel public către prosumatorii care dețin sisteme de stocare și își pot configura invertoarele să injecteze energie din baterii exact în intervalul 20:00-23:00, fără să-și pună în pericol propriul confort sau siguranța alimentării. Asociația subliniază că gestul rămâne voluntar, nu o obligație, și se adresează doar celor care au, tehnic și economic, această posibilitate.
Recomandarea practică pentru orice gospodărie e simplă: mută consumul de energie, adică mașina de spălat, boilerul sau încărcarea mașinii electrice, fie la prânz, când solarul produce din plin, fie după ora 23:00, și evită orele de seară cât timp durează seceta. Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie raportează că numărul prosumatorilor a crescut cu 15.000 doar în decembrie și ianuarie trecute, fără niciun sprijin de la stat, iar România va depăși 400.000 de prosumatori până la finalul anului. Tendința arată clar unde își găsește fiecare gospodărie propria formă de independență, chiar și atunci când sistemul național n-o are.
Ungaria a pus deja pontoane cu pompe și macarale plutitoare lângă Paks, pentru orice eventualitate. Noi am pus, deocamdată, doar proceduri de oprire. Până statul își montează propriile rezerve, cel mai sigur rezervor de energie rămâne cel de pe acoperișul tău.
Later edit: La ora 11:30 încă apare producție nucleară pe site-ul Transelectrica. Asta poate înseamna două lucruri: ori procedura de oprire a Reactorului 2 este încă în lucru, ori din diferite motive, a fost amânată. Până la acest moment, Nuclearelectrica nu a comunicat nimic oficial.
Later edit: La ora 12:30 Nuclearelectrica a anunțat că nu mai oprește Reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, întrucât parametrii permit funcționarea în suguranță, cel puțin pentru moment. Reactorul 1 rămâne oprit.
