În aceeași vară în care reactoarele de la Cernavodă și hidrocentralele de pe Dunăre au probleme din lipsă de apă, statul român ține la cota standard de TVA exact echipamentele care nu au nevoie de niciun strop de ploaie ca să producă energie: panourile solare și bateriile de acasă.
Ce cere, concret, Asociația Prosumatorilor?
Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE) cere Parlamentului să adopte, chiar din sesiunea de toamnă, un pachet legislativ care aduce TVA la zero pentru sistemele fotovoltaice de până la 27 de kilowați, același prag pe care Legea Prosumatorului l-a consacrat deja ca linie de demarcație pentru gospodăriile obișnuite. Propunerea acoperă și bateriile de stocare, alături de componentele esențiale ale instalației, iar scutirea s-ar extinde de la persoane fizice la ONG-uri, unități de cult, școli, spitale, entități publice și IMM-uri eligibile. Pachetul merge un pas mai departe și cere eliminarea TVA-ului și a accizelor pentru energia stocată în baterii și consumată ulterior, ceea ce ar opri taxarea aceluiași kilowatt-oră de două ori: o dată la instalare și o dată la utilizare.
Baza legală există din 2022. Directiva (UE) 2022/542 permite statelor membre europene să aplice o cotă de TVA între 0% și 5% pentru instalațiile fotovoltaice rezidențiale, alături de alte categorii de produse legate de mediu și sănătate. Germania a introduc cota zero de la 1 ianuarie 2023, iar APCE susține că măsura a accelerat acolo investițiile private și dezvoltarea capacităților distribuite de producție și stocare.
Ce s-a întâmplat între timp la noi
Guvernul a declarat stare de alertă energetică la nivel național pentru toată luna august 2026, după ce debitul redus al Dunării a redus producția de electricitate. Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 1 de la Cernavodă, din lipsă de apă pentru răcire, și a anunțat inițial oprirea și a Unității 2 pentru zilele următoare. Compania a amânat însă decizia și a menținut al doilea reactor în funcțiune, sub monitorizare strictă. Cele două unități produc, în condiții normale, aproape 20% din energia electrică a țării. Cât timp Unitatea 1 a rămas oprită, România a importat energie, inclusiv din Ucraina, iar premierul interimar Ilie Bolojan a cerut marilor consumatori industriali să reducă voluntar consumul. Dacia și Ford și-au oprit producția până pe 19 august tocmai pentru a economisi 200 de megawați.
Ce au în comun Cernavodă și hidrocentralele
Motivul pentru care nuclearul și hidroenergia au cedat în aceeași săptămână nu ține de ghinion, ci de arhitectură. Hidrocentralele au nevoie de debit ca să învârtă turbinele, iar Cernavodă are nevoie de apă din Dunăre ca să răcească reactoarele. Practic, cei doi piloni ai producției curate de energie beau din același pahar. Când seceta golește paharul, nu scade doar unul dintre ei, scad amândoi deodată.
Panoul de pe acoperiș și bateria din garaj nu depind de niciun fluviu. Cu cât mai multă producție distribuită ajunge pe casele românilor, cu atât sistemul are mai puține motive să tremure de fiecare dată când Dunărea scade.
Cine plătește diferența de 129 de milioane de euro?
APCE estimează că aplicarea TVA zero ar aduce anual 96.000 de sisteme fotovoltaice noi instalate, 768 de megawați de putere nouă și 1,54 gigawați-oră de capacitate suplimentară de stocare, mobilizând totodată 614 milioane de euro în investiții private. Impactul bugetar brut, generat de TVA-ul neîncasat, ajunge la aproximativ 129 de milioane de euro anual, potrivit acelorași calcule. Suma se reduce însă prin CASS, dividende și impozitul pe profit pe care le plătesc firmele instalatoare, iar fiecare euro de TVA neîncasat atrage, spune asociația, aproximativ 4,8 euro în investiții private, fără ca statul să finanțeze direct proiectele prin programe de subvenții.
„Diferența este exclusiv voința politică", spune Dan Pîrșan, președintele APCE, care leagă direct propunerea de criza din această vară. Asociația mizează pe reducerea importurilor de energie, pe scăderea presiunii din orele de vârf și pe dezvoltarea mai rapidă a capacităților de stocare distribuită, exact zonele în care sistemul românesc a arătat, în august 2026, cât de puțină rezervă mai are.
Ce se schimbă pentru tine, dacă legea trece
Dacă ești persoană fizică și vrei un sistem sub 27 de kilowați, scutirea te-ar scoate direct din ecuație TVA-ul de 21%, cota la care au ajuns panourile fotovoltaice din august 2025, de la un anterior 9%. Un sistem rezidențial obișnuit de 5 kilowați-vârf costă azi, cu TVA inclus, între 22.000 și 28.000 de lei. Fără cei 21% de TVA, prețul ar scădea cu aproximativ 3.800 până la 4.900 de lei, bani care rămân direct în buzunarul tău, nu într-o subvenție pe care trebuie s-o aștepți.
Dacă ai deja panouri și te gândești la o baterie, scutirea s-ar suprapune peste schema de granturi pe care AFM o pregătește deja pentru 2026, dedicată exclusiv bateriilor prosumatorilor existenți, reducând costul din două direcții deodată. Iar dacă administrezi o școală, un ONG sau o firmă mică, pachetul te include explicit, ceva ce niciun program anterior de sprijin nu a mai făcut la fel de clar.
Din toamnă, Parlamentul are pe masă exact pârghia pe care Uniunea Europeană i-a pus-o la dispoziție de aproape patru ani. Până atunci, fiecare vară de secetă rămâne o repetiție pentru factura pe care România o plătește din cauza deciziei de a amâna.
