Cernavodă, din nou în pragul opririi. Cu banii arși pe plafonare puteam avea o rezervă

Cernavodă, din nou în pragul opririi. Cu banii arși pe plafonare puteam avea o rezervă

Astăzi, Ministerul Energiei și Nuclearelectrica au confirmat că centrala de la Cernavodă a inițiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unității 2, posibil chiar în dimineața de 13 august. Motivul nu are legătură cu vreo defecțiune tehnică. Motivul e nivelul Dunării, care a atins azi pragul de -230 de centimetri, cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată în zonă.

Sub acest prag, centrala nu mai are suficientă apă de răcire ca să funcționeze în siguranță. Apele Române estimează că perioada critică va dura cel puțin două săptămâni, pentru că nu sunt ploi anunțate în tot bazinul Dunării. Lucrările de dragaj de la Cochirleni continuă, dar nu mai pot preveni oprirea, doar pot scurta cu câteva zile perioada până la repornire.

Nu e prima dată în ultimele două săptămâni când ajungem în situația asta. Unitatea 1 a fost oprită încă din 28 iulie, tot din cauza secetei. România se află, oficial, în stare de alertă energetică din 1 august. Unitatea 1 rămâne oprită și acum, fără termen de repornire. Practic, toată producția centralei vine în acest moment de la Unitatea 2. Dacă se oprește și aceasta pe 13 august, pierdem întreaga producție nucleară a României. Cele două reactoare asigură, în condiții normale, aproximativ 20% din energia electrică a țării.

Ne dorim un sistem energetic rezilient? Eu cred că da. Dar rezilient nu înseamnă un reactor uriaș, lângă o singură apă care poate seca de două ori în aceeași lună.

Scriam luna trecută despre proiectul SMR de la Doicești, gândit ca variantă de rezervă pentru energia nucleară din România. Proiectul e blocat din vară, după ce termenul pentru decizia finală de investiție a expirat fără un acord semnat cu americanii de la NuScale. Între timp, NuScale a pierdut 84% din valoarea pe bursă, pentru că nu are alți clienți concreți în afară de acest proiect. Și dacă ar fi mers conform planului, tot n-ar fi rezolvat problema de azi: SMR-ul produce, la fel ca reactoarele mari, curent constant. Nu acoperă golul de seară, când apune soarele și consumul e la vârf. Iar acum vedem că nici măcar producția constantă nu e garantată, dacă râul de lângă centrală rămâne fără apă.

Pe 30 iulie, când ambele reactoare de la Cernavodă erau oprite, cine a intervenit concret? Nu o centrală nouă, nu un proiect de rezervă. Prosumatorii. Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie a făcut atunci un apel public către cei cu baterii de stocare să injecteze curent în rețea între orele 20:00 și 23:00, exact în intervalul critic de seară.

Președintele APCE, Dan Pîrșan, a pus și o cifră pe masă: plafonarea și compensarea prețurilor la energie, între 2021 și 2025, ne-au costat 7 miliarde de euro. Dacă am fi direcționat aceeași sumă spre infrastructură, am fi putut construi integral Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Sau am fi putut ajunge la 47 GWh de capacitate de stocare, adică peste 20 de GW instalați în baterii. În loc de asta, banii s-au dus pe diferența dintre prețul plafonat și prețul real de pe piață, plătită de stat către furnizori, patru ani la rând.

Așa ajungem la august 2026 cu o centrală nucleară care s-a oprit deja o dată luna asta și riscă s-o facă din nou, cu un proiect de rezervă blocat, și cu dovada, în cifre și în fapte, că am fi avut resursele pentru o soluție mai solidă. Cei care au ținut sistemul în picioare în seara de 30 iulie n-au fost reactoarele mari. Au fost bateriile din curțile oamenilor.

Ministerul Energiei a anunțat și cum poate să acopere golul lăsat de Unitatea 2. Grupul energetic Rovinari 4, pe cărbune, al Complexului Energetic Oltenia, ar putea fi scos din rezervă și pus la dispoziția sistemului. Hidroelectrica va produce suplimentar, în limita apei disponibile în lacurile de acumulare. Restul necesarului vine din importuri, din sistemele energetice regionale și europene. Dacă nici așa nu ajunge, ultima variantă ar putea fi limitarea consumului unor mari consumatori industriali, în intervalul 19:00-23:00, exact ora de vârf. Asta înseamnă, concret, rezerva noastră de energie în august 2026: cărbune scos din amorțeală, apă din baraje și rugăminți către industrie.

Te-ar putea interesa

APCE cere TVA ZERO pentru sistemele fotovoltaice si baterii. Ce ar rezolva asta?