Dacă te-ai enervat citind că România vinde curent ieftin Bulgariei și îl cumpără înapoi de șapte ori mai scump, ai dreptul. Dar ai mușcat un titlu de scandal. Realitatea nu ține de conspirații, ci de fizică, economie și lipsă de strategie.
În primăvara lui 2026, România a exportat energie la prânz cu 50 €/MWh și a importat seara cu 250 €/MWh. Nu e același curent și nu sunt aceleași condiții. La prânz, soarele bate peste tot în Balcani, fotovoltaicele produc masiv, iar prețul scade spre zero. Seara, soarele apune, consumul național explodează, iar noi pornim centralele scumpe pe gaz sau cărbune, plătind prețul de vârf european.
Fenomenul se numește Duck Curve (curba rățuștii). Pe grafic, profilul de consum arată ca o rață: prânzul e spatele coborât (energie multă, preț jos), iar seara e capul ridicat (producția solară moare, consumul și prețurile sar la cer). Problema noastră nu este că vindem ziua și cumpărăm noaptea. Problema este că nu avem cu ce să aplatizăm această curbă. Adică ne lipsesc bateriile.
De ce ne bat bulgarii?
Piețele de energie din regiune sunt cuplate automat. Curentul curge natural acolo unde e cerere. Bulgaria nu ne fură, ci a înțeles regulile jocului: nu mai contează doar cine produce, ci cine poate stoca.
În mai 2026, Bulgaria avea deja peste 3.300 MWh de baterii active pe rețea și peste 14 GWh contractați. Ei stochează energie ieftină la prânz și ne-o vând cu profit uriaș seara. Ne fac cu capul, nu cu hoția.
Situația noastră a fost agravată și de ghinion, să zicem. În mai 2026, ambele reactoare de la Cernavodă au fost offline simultan (unul în revizie, celălalt oprit accidental), lăsând țara fără 1.400 MW de bandă exact când aveam mai mare nevoie.
Paradoxul SMR și banii blocați la minister
În loc să investim rapid în stocare, noi visăm la reactoare modulare mici (SMR). Nucleoelectrica a aprobat o investiție de 7 miliarde de euro la Doicești, cu termen de punere în funcțiune 2030. Însă energia nucleară produce constant, zi și noapte; ea nu poate rezolva deficitul rapid de seară creat de apusul soarelui. Bateriile, în schimb, se instalează în câteva luni, costă mai puțin și răspund instant.
În tot acest timp, 1,7 miliarde de euro din fonduri europene destinați stocării au stat blocați în bănci de Ministerul Energiei pentru a genera dobânzi de 7% (peste 600 de milioane de lei). Între timp, Transelectrica și Hidroelectrica fac profituri uriașe pe piața de echilibrare, pe spatele consumatorilor.
În concluzie, nu suntem victimele unui complot extern, ci ale propriei lipse de viziune. Bulgaria a pus baterii, noi am pus titluri de presă. Dacă nu investim de urgență în stocare, vom continua să vindem soarele pe nimic și să plătim facturi grase vecinilor noștri.
https://www.youtube.com/watch?v=7ts1wZRqrco
