Plăcile de OSB

Plăcile de tip OSB, confundate în mod eronat cu placajul, au devenit un material de luat în considerare atunci când specialiştii proiectează o casă din lemn. OSB-ul face parte din categoria plăcilor derivate din lemn, la fel ca şi plăcile de MDF sau PAL. De ceva timp, dăm peste acest material peste tot în locuinţă, de la obiectele de mobilier, şi până la diverse panouri prefabricate pentru case din lemn care au în structură și plăci de OSB. Pentru cei care îşi doresc o locuinţă eco, din lemn, construită mai rapid şi cu costuri reduse, s-ar putea ca OSB-ul să fie soluţia.

Ce este OSB?

Prescurtarea de OSB vine de la Oriented Strand Board şi se referă la un tip de panou prefabricat din lemn, asemănător cu placajul, format prin adăugarea de adezivi şi prin comprimarea straturilor de fâşii de lemn astfel încât ele să aibă orientări specifice. Este un derivat relativ nou al lemnului şi a fost inventat de Armin Elmendorf în California în 1963, ca să atragă atenția asupra calităţilor constructive ale lemnului. Pe scurt, plăciile de OSB sunt fabricate prin presarea aşchiilor, cu dimensiuni de aproximativ 2,5 cm lățime și 15 cm lungime, care constituie peste 90% din masa materialului, şi prin lipirea lor cu ceară şi răşini sintetice, care le fac mai rezistente şi mai rigide decât piesele din placaj sau PAL.

Există 5 tipuri de plăci OSB iar acestea sunt definite în EN 300 şi clasificate după performanţa lor mecanică şi rezistenţa relativă la umiditate, marginile plăcilor sunt protejate împotriva absorbției de umiditate:

• OSB / 0 – fără formaldehidă;
• OSB / 1 – panouri de uz general pentru amenajări interioare şi mobilier, pentru utilizare în condiții uscate;
• OSB / 2 – Plăci portante pentru utilizare în condiții uscate;
• OSB / 3 – Plăci portante pentru utilizare în condiții de umiditate;
• OSB / 4 – Plăci portante cu capacitate mare pentru utilizare în condiții de umiditate.

Plăcile OSB sunt fabricate în dimensiuni diferite şi sunt folosite în etape diferite ale construcţiei, însă grosimea unei plăci de OSB pentru construcţii poate varia între 6 şi 40 mm şi trebuie alese în funcţie de scop.

Cele mai frecvente utilizări ale plăcilor de OSB sunt ca înveliș pentru pereți, podele şi terase. Atunci când sunt folosite pentru pereţi exteriori, panourile sunt folosite cu un strat-barieră radiantă prelaminat pe o parte, iar acest lucru ușurează instalarea şi creşte performanţa energetică a clădirii. Aceleaşi plăci sunt folosite şi pentru realizarea pieselor de mobilier şi a cofrajelor.

De ce OSB?

Locuinţele din OSB, cunoscute ca şi „case americane” sau “balloon frame”, sunt considerate mai uşor şi mai rapid de construit decât cele din zidărie, iar datorită greutăţii reduse a structurii, formată din cadre de lemn şi plăci de OSB, fundaţia casei nu va fi atât de adâncă, masivă sau costisitoare ca în cazul altor materiale. La aceste case, pe grinzile fundaţiei se fixează talpa de lemn iar peste acestă talpă, se vor fixa elementele structurale de lemn sau metal . Pe aceste elemente, se vor monta fie panouri prefabricate de tip „sandwich”, ce au în componență plăci de OSB, sau chiar direct OBS, alături de materiale termoizolante. Acest mod de construcție este foarte rapid, extrem de simplu şi mult mai ieftin și pentru că elementele din lemn şi plăcile de OSB sunt foarte uşoare, transportul va fi ieftin. De exemplu, pentru o placa din OSB3 de 22x2500x1250 mm, densitatea (Kg/mc) este 600.

Ca derivat al lemnului, OSB-ul este un material ecologic, care nu face rău mediului. Aceste plăci se pot fabrica din diferite esenţe de lemn şi pentru a reduce tăierea pădurilor, se folosesc copaci tineri din pepiniere speciale în care se replantează în mod constant,  fix pentru a deservi această industrie. Modul de fabricare a OSB-ului nu poluează mediul iar produsul, în timp, nu emite noxe sau substanţe toxice pe durata sa de viaţă. Pe deasupra, producătorul elveţian Krono spune că prin utilizarea resurselor locale, angajarea în producția ecologică și îmbunătăţirea produselor, gama lor are în vedere nu doar protejarea mediului înconjurător, ci şi dezvoltarea socială şi economică.

Un avantaj important al acestui produs este faptul că poate fi folosit pentru înlocuirea cu succes a altor materiale de construcţii si preia multe funcţiuni. Plăcile de OSB pot fi folosite pentru pardoseli, pereți despărțitori și pereți interiori, la tavane, pentru închiderea structurii exterioare şi chiar şi la acoperiș. Însă pentru fiecare element trebuie ales cu atenţie tipul de OSB necesar şi dimensiunea potrivită. Ȋn general,  OSB3 este alegerea pentru construirea pereţilor, podelelor şi a acoperişurilor iar dimensiunile plăcilor vor trebui selectate în funcţie de scop, rezistenţa necesară, distanţa dintre elemente, iar calculul va fi făcut de către inginerul proiectant de structură.

Panourile OSB nu au goluri interne în structură şi pot fi rezistente la apă, deși necesită membrane suplimentare pentru obținerea impermeabilității la apă și nu sunt recomandate pentru exterior fără alte tratamente, ca răşinile epoxidice sau lacuri speciale. Trebuie evitat contactul direct cu apa astfel încât să se limiteze pe cât posibil absorbţia de umiditate în placă. Deşi plăcile OSB sunt produse proiectate să performeze în condiţii uscate sau umede, totuşi, expunerea directă a acestora la intemperii, prin neprotejare la mediul exterior, nu este indicată. Materialele pe bază de lemn absorb o anumită cantitate de umiditate până este atinsă umiditatea de echilibru, în funcţie de umiditatea şi temperatura aerului din mediul ambiant. Producatorul Egger ne spune că această umiditate de echilibru este, în cazul plăcilor fibrolemnoase, ca OSB, cu circa 3 % mai mică decât în cazul lemnului masiv. Acelaşi producător menţionează că placarea cu OSB formează un plan în care trecerea vaporilor este încetinită, având de regulă parametrul „sd“ > 2,0m. Datorită acestei permeabilităţi, construcţia va respira în mod natural, permiţând o oarecare ventilare sănătoasă a aerului.

Toate materialele lemnoase, ca şi materia lor primă, lemnul, îşi modifică dimensiunile în funcţie de umiditate, însă producătorul german Welde afirmă că plăcile sunt stabile dimensional iar modificările vor fi de maximum 0,03% şi nu vor produce probleme pentru integritatea construcţiei. Acest procent apare doar în cazul plăcilor de OSB netratate şi neprotejate, modificările sunt aproape nule în cazul celor protejate corespunzător.

Unii specialişti preferă plăcile de OSB şi datorită faptului că sunt foarte uşor de prelucrat şi pus în operă, reduc considerabil timpul de construcţie. Găurirea plăcilor OSB se poate face cu orice tip de unealtă , la fel ca pentru găurirea lemnului masiv, iar pentru fixarea lor pot fi folosite aceleaşi accesorii banale ca şi pentru PAL sau lemn, ca şuruburile, clemele şi cuiele. Conform normativului EN 1995-1-1, pentru o rezistenţă sporită la smulgere, sunt recomandate cuiele de construcţie cu cap plat, şuruburi sau cuie striate, şi sunt preferate accesoriile rezistente la coroziune, din otel inoxidabil sau zincate. 

Atunci când plăcile de tip OSB sunt bine puse în operă, pe cadre bine gândite din lemn sau metal, şi sunt finisate şi tratate cu răşini, lacuri şi emailuri, pentru protecţie la umiditate şi rezistenţă la radiaţii ultraviolete, pot deveni componente indispensabile şi de încredere într-un sistem constructiv inovator  şi benefic.

Placajele de tip OSB au apărut în SUA ca un răspuns la nevoia de a construi mai rapid, mai uşor şi mai ieftin şi au suprins piaţa prin versatilitate, comportarea bună la cutremure şi prin proprietăţile termoizolante şi fonoizolante mai bune decât în cazul altor materiale fibrolemnoase, cum sunt placajul sau MDF-ul.