500 de milioane de euro pentru comunități de energie. Registrul e gata, regulile nu.

500 de milioane de euro pentru comunități de energie. Registrul e gata, regulile nu.

România are un Registru pentru comunitățile de energie. Nu are însă un răspuns la întrebarea de la care pornește totul: cum ajunge, concret, energia produsă de o comunitate la fiecare membru al ei și cât costă asta? Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România (APCE) trage un semnal de alarmă. Statul se pregătește să cheltuiască, prin primării, sute de milioane de euro pentru comunități de energie, în timp ce ANRE nu a terminat de scris regulile după care acestea ar trebui să funcționeze efectiv.

Registrul, gata. Restul, nu.

România a adoptat abia în noiembrie 2025, prin OUG 59/2025, un cadru mai consistent pentru comunitățile de energie, după ani de întârziere în transpunerea legislației europene. Din acel cadru, ANRE a scos deocamdată un singur lucru concret: Registrul național al comunităților de energie, prin care o comunitate se poate înființa juridic și înscrie. Potrivit APCE, procedura a ieșit greoaie și birocratică, simplificată abia după ce asociația a depus reclamații la nivelul OCDE față de prima variantă propusă.

Numai că energia nu circulă prin registrele ANRE. Ca o comunitate energetică să funcționeze cu adevărat, ai nevoie de reguli clare privind partajarea energiei între membri, măsurarea și schimbul de date, algoritmul de alocare, relația cu operatorii de distribuție și furnizorii, facturarea și decontarea, tarifele de rețea, fiscalitatea, stocarea, agregarea și accesul efectiv la piață. Niciuna dintre ele nu ține de un formular de înscriere.

Termenul ratat

OUG 59/2025 îi dădea ANRE un termen precis, 28 februarie 2026, pentru aprobarea metodologiei prin care se calculează costurile sistemului de distribuție aplicabile partajării energiei în interiorul comunităților. Suntem în septembrie, iar metodologia încă nu există.

Nu e prima dată când observăm tiparul acesta la ANRE. În aceeași situație au fost normele întârziate ale Legii Prosumatorului, publicate chiar în ultima zi a termenului legal de 60 de zile și acuzate de APCE că diluează, prin interpretare, drepturile pe care legea le dădea prosumatorilor. Modelul se repetă acum, doar cu altă bucată de legislație. Ordonanța stabilește un termen, ANRE îl atinge la limită sau îl ratează, iar rezultatul ajunge mai aproape de comoditatea instituțională decât de litera textului adoptat.

Ce nu știe nimeni, de fapt

APCE pune direct întrebările la care nimeni nu are încă un răspuns complet. Cum ajunge, juridic, tehnic și comercial, energia produsă de comunitate la membrii ei? Cine o măsoară? Cine o alocă fiecărui membru și la ce interval de timp? Cum apare pe factură? Ce tarife de distribuție se aplică? Cum se tratează dezechilibrele? Cum se facturează energia între comunitate și membri? Ce se întâmplă cu energia care rămâne excedentară?

Astea nu sunt detalii tehnice pe care le rezolvi din mers, după ce ai băgat banii. Exact asta înseamnă, în practică, o comunitate de energie funcțională, spune asociația. Fără un răspuns clar la fiecare dintre aceste întrebări, poți construi centrale fotovoltaice de milioane de euro, poți cumpăra baterii, poți monta contoare inteligente, poți înființa asociația și o poți înscrie frumos în Registru, și tot nu ai o comunitate energetică care funcționează. Ai doar o hârtie.

500 de milioane de euro care grăbesc primarii

Aici intervine partea urgentă a poveștii. Prin Programul Tranziție Justă sunt alocate aproximativ 500 de milioane de euro pentru proiecte locale de energie regenerabilă, destinate gospodăriilor și UAT-urilor, tocmai în perspectiva dezvoltării comunităților energetice. Banii trebuie accesați, proiectele trebuie depuse, indicatorii trebuie raportați, iar primăriile au tot interesul să se grăbească să constituie și să înscrie comunități de energie cât mai repede.

Numai că, avertizează APCE, o comunitate înscrisă în Registrul ANRE nu devine automat o comunitate funcțională. Riscul este ca România să repete o rețetă veche: construim cu bani europeni sute de "comunități energetice" care există impecabil în registre, în fotografiile de la inaugurare și în rapoartele de absorbție a fondurilor, dar care descoperă abia după ce banii sunt cheltuiți că mecanismul prin care ar trebui să-și împartă energia e incomplet, complicat sau pur și simplu neviabil economic.

E același film pe care l-am mai văzut, tot în august, la ghidul AFM pentru baterii. Un program bun ca obiectiv, cu bani reali în spate, dar cu reguli scrise în grabă, în care APCE a găsit șapte probleme care riscau să lase pe dinafară exact oamenii pe care programul trebuia să-i sprijine. Diferența e de scară. Acolo vorbeam de 15.000 de lei per gospodărie. Aici vorbim de sute de milioane de euro și de investiții publice, la nivel de primărie.

Ce cere APCE

Asociația pune responsabilitatea, fără ocolișuri, pe ANRE. Rolul unui regulator nu e să constate, după ce banii au fost cheltuiți, că sistemul nu funcționează. Rolul lui e să scrie regulile înainte de investiție, nu după.

APCE solicită ANRE și Ministerului Energiei să publice urgent o foaie de parcurs completă a comunităților de energie din România, cu toate reglementările deja adoptate, cu cele care mai lipsesc, cu termene clare, cu responsabilități instituționale asumate și cu mecanismul complet, tehnic, comercial, tarifar și fiscal, prin care energia chiar va circula între membrii unei comunități. Cere, în același timp, ca UAT-urile să fie informate explicit asupra diferenței dintre înregistrarea formală a unei comunități și capacitatea ei reală de a funcționa pe piața de energie.

Ce înseamnă asta pentru tine

Dacă lucrezi într-o primărie și te gândești să depui un proiect de comunitate de energie pe bani europeni, întrebarea pe care ar trebui să o pui înainte să semnezi orice nu e "ne putem înscrie în Registru?". E "cine măsoară, cine alocă și cine facturează energia, mâine, când centrala e deja construită?". Dacă nimeni nu îți poate răspunde concret azi la asta, proiectul tău riscă să rămână, ca atâtea altele, o inaugurare frumoasă cu o problemă tehnică nerezolvată în spate.

Dacă ești prosumator sau te gândești să intri într-o comunitate de energie deja formată, situația seamănă cu ce am scris după decizia CCR pe Legea Prosumatorului. Legea sau ordonanța îți dă un drept pe hârtie, dar felul în care ANRE alege să scrie normele de aplicare decide dacă dreptul ăla chiar ajunge la tine sau rămâne blocat în birocrație.

Verdict

România a găsit banii pentru comunitățile de energie. A găsit și un Registru în care le poți înscrie. Ce încă nu a găsit e răspunsul la întrebarea din care pornește totul: cum circulă, concret, energia și banii ei între membrii unei comunități. Până când ANRE nu scrie regulile astea, orice comunitate energetică din România rămâne, cel mult, o promisiune bine intenționată cu o hârtie de înregistrare atașată.

Articol bazat pe declarația de presă a Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România (APCE), semnată de Dan Pîrșan, președintele asociației.

Te-ar putea interesa

O lege de jumătate de pagină, îngropată în 61 de pagini de norme