De ce s-au scumpit materialele de construcții?

Am citit de curând un raport făcut de BNR vis-a-vis de prețurile locuințelor în 2021. Am reținut că totalul tranzacțiilor imobiliare rezidențiale a crescut cu 65% față de anul precedent. Iar specialiștii care au întocmit acest raport preconizează în acest an o creștere cu 30% față de 2021. Documentul nu specifică exact motivele acestei creșteri. Însă, eu cred că în contextul pandemiei, creditele ieftine, munca de acasă și implicațiile economice ale consumului redus au determinat mulți români să pună bani la saltea. Această tendință de economisire generală este un factor important în alegerea unei noi locuințe. Mai mult, au început sa vadă că bucătăria necesită o zugrăveală, sau că, tot ca urmare a statului acasă, au nevoie de încă o cameră, pentru viitorul membru al familiei. Unde mai punem că activitatea de la birou necesită acum spațiu acasă. Așa că românii au avut motive întemeiate să își cumpere o casă mai mare, sau în cazul tinerilor, să se mute de la părinți.
Iar dacă tranzacțiile rezidențiale au crescut, au crescut și prețurile. Iar după cum știm, multe șantiere și-au întrerupt activitatea din cauza pandemiei.

Colac peste pupăză, au crescut și prețurile la materiale de construcții. Îți reamintesc doar câteva repere în cifre: La BCA 10%, tâmplărie 25%, lemn 250%. Fierul se scumpește deja săptămânal cu 10%.

Veștile proaste nu se termina aici. Prețurile au crescut și pe piața terenurilor de construcție. Aici, creșterea a fost, în medie, cu 10% de la începutul pandemiei. Cele mai mari prețuri sunt în vecinătatea Bucureștiului și a orașelor din Ardeal. Acestea sunt direct influențate de vânzările de apartamente, cât și de aprobările de dezvoltare ale diferitelor zone din București și Ilfov. Astfel, zone cu dezvoltare accelerată și cu viziune urbanistică setată pe dezvoltarea pe verticală, cum este cazul orașelor Popești-Leordeni, Bragadiru sau Chiajna, au cunoscut creșteri mai mari ale prețurilor terenurilor. Iar comunele ce se dezvoltă în general pe orizontală, cum ar fi Berceni, Corbeanca sau Domnești, au creșteri temperate ale valorilor de piață pentru metrul patrat de teren.

Toate aceste date ne duc înapoi la prețul locuințelor. Pretul mediu la nivel național în decembrie 2021, pentru un apartament, era de peste 1550 euro per metru pătrat. Clujul conduce clasamentul celor mai scumpe apartamente, atingând valoarea de 1960 euro per metru pătrat, urmat de Bucuresti cu 1630 de euro per metru pătrat. La polul opus, cele mai ieftine apartamente le putem găsi în Reșița. Reședința județului Caraș-Severin are un preț mediu cerut de sub 700 euro per metru pătrat. Știm deja că piața imobiliară rezidențială din România și-a continuat expansiunea și în 2021. Iar după numărul de autorizații de construcție emise în ultimele luni, 2022 va avea aceeași tendință de creștere. Specialiștii din imobiliare prevăd un 2022 dominat de maxime istorice ale prețurilor de vânzare ale apartamentelor. Se pare că actuala situație medicală a impulsionat mulți români să își reconsidere ideea de confort acasă. Practic au inceput să gândească distanțele în minute, și nu în kilometri. Nevoia de spațiu i-a orientat către case cu grădină, apartamente cu terasa, situate la periferia orașelor.

În concluzie, dacă ai de gând să te muți într-o locuință mai mare, cercetează bine piața. Sau mai așteaptă. Se anunță noi scumpiri la terenuri, materiale de construcții și manoperă.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

*

*

*