Europa a dat ca termen anul 2024. România l-a ratat. Iar acum avem o procedură de infringement pe cap, alături de toate celelalte state membre, pentru că niciuna nu a transpus integral directiva la timp. Despre ce vorbim, de fapt: orice clădire nouă construită în România trebuie proiectată de la bun început ca să poată produce energie solară. Nu neapărat să o și producă imediat, dar să fie pregătită pentru asta.
Ce înseamnă concret SOLAR-READY
Din 29 mai 2026, pentru orice clădire nouă a cărei cerere de autorizare se depune după această dată, se aplică principiul SOLAR-READY, impus de directiva europeană EPBD (UE) 2024/1275, prin articolul 10. Practic, când cineva proiectează o casă, un bloc, o școală sau un supermarket, trebuie să ia în calcul din prima zi posibilitatea de a instala ulterior panouri fotovoltaice. Asta presupune patru lucruri:
Acoperișul suportă greutatea panourilor și a structurilor de montaj.
Orientarea și suprafețele disponibile permit valorificarea energiei solare.
Proiectul prevede deja soluții tehnice pentru cabluri, invertoare și conectarea instalației.
Instalarea ulterioară a panourilor nu cere modificări structurale costisitoare.
Atenție la nuanță: SOLAR-READY nu obligă pe nimeni să monteze panouri imediat. Obligă constructorul să nu-ți lase o clădire pe care, peste câțiva ani, va trebui s-o spargi și s-o consolidezi doar ca să poți pune panouri pe ea.
Calendarul instalării efective
Directiva merge mai departe de atât și fixează termene clare pentru montarea propriu-zisă a echipamentelor solare.
31 decembrie 2026 — clădirile publice și nerezidențiale noi de peste 250 mp (sedii administrative, supermarketuri, hale, birouri) intră sub obligația instalării.
31 decembrie 2027 — se adaugă clădirile publice existente de peste 2.000 mp și clădirile nerezidențiale existente de peste 500 mp aflate în renovare majoră.
31 decembrie 2028 — intră clădirile publice existente de peste 750 mp.
31 decembrie 2029 — toate clădirile rezidențiale noi, case și blocuri deopotrivă, plus parcările acoperite noi adiacente clădirilor.
31 decembrie 2030 — clădirile publice existente de peste 250 mp.
Există o supapă: instalarea trebuie să fie fezabilă tehnic, economic și funcțional, iar fiecare stat membru stabilește propriile criterii și excepții justificate.
Blocurile vechi scapă de obligația automată, dar nu de oportunitate
Aici apare cea mai mare confuzie. Europa nu obligă toate casele și blocurile existente să monteze panouri până în 2030. Directiva cere statelor să reducă treptat consumul de energie al clădirilor și să stimuleze renovarea. Panourile pe un bloc vechi rămân o oportunitate, nu o obligație.
APCE estimează că blocurile din România au aproximativ 4.200 de hectare de acoperiș, suficient pentru a produce energie pentru iluminatul comun, lifturi, pompe de căldură, și, cu reguli clare de autoconsum colectiv, chiar pentru apartamentele locatarilor. Problema nu e tehnică. E legislativă. Avem nevoie de proceduri simple și reguli funcționale pentru folosirea energiei produse la nivel de condominiu, iar astea încă lipsesc.
Cât produce, concret, un bloc nou
Un sistem fotovoltaic de 30 kWp instalat pe un bloc nou poate produce, în condiții favorabile, între 33.000 și 42.000 kWh anual. Energia asta reduce direct consumul cumpărat din rețea și costurile de exploatare ale clădirii. Aceeași logică se aplică școlilor, spitalelor, instituțiilor publice, supermarketurilor și halelor industriale. Schimbarea de fond: clădirea nu mai e doar consumator. Devine și producător.
Unde a rămas România
Termenul de transpunere a directivei a fost 29 mai 2026. România a adoptat măsuri parțiale și a transmis proiectul planului național de renovare a clădirilor, dar nu a finalizat transpunerea integrală la timp.
În iulie 2026, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement pentru netranspunerea integrală a directivei EPBD împotriva tuturor celor 27 de state membre, inclusiv România.
Ce rămâne de clarificat
Avem obligații europene cu termene care se apropie rapid și avem nevoie urgentă de reguli naționale clare pentru proiectanți, dezvoltatori, proprietari și autorități locale. Până atunci, energia solară de pe acoperișuri nu mai poate fi tratată ca o dotare opțională, adăugată după ce clădirea e deja ridicată. Trebuie gândită din faza de proiect.
Dacă construiești sau renovezi în perioada următoare, întreabă-ți arhitectul sau constructorul direct: proiectul respectă principiul SOLAR-READY? Răspunsul la întrebarea asta îți poate economisi bani serioși peste câțiva ani.
