Dacă stai la bloc, revoluția solară din România a trecut pe lângă tine. Vecinul de la casă și-a pus panouri, și-a făcut cont de prosumator și se uită acum la factură cu zâmbetul pe buze. Tu ai rămas cu întreținerea, cu factura la curent și cu soarele care îți bate (aproape) degeaba în geam.
Numai că asta s-ar putea schimba. Pe 4 noiembrie 2026 au ajuns la Biroul Permanent al Senatului două inițiative legislative care îi vizează exact pe oamenii de la bloc. Una se ocupă de panourile de pe balcon. Cealaltă se ocupă de acoperișul blocului. Ideea a pornit de la Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE), care vorbește despre prosumatorul de condominiu încă din februarie 2025, iar textele poartă acum semnăturile unor parlamentari de la USR, PNL, UDMR, PSD și AUR.
Hai să le luăm pe rând. Și hai să vedem și unde sunt găurile.
Ce se întâmplă azi dacă vrei panouri pe balcon
Kiturile de balcon se vând deja în România, în magazinele de bricolaj și online. Oamenii le cumpără, le prind de balustradă și le bagă în priză. Numai că statutul lor legal seamănă cu o zonă gri.
ANRE spune că sistemele sub 800 W sunt micro-instalații și că vânzarea lor nu are nevoie de autorizare. În același timp, autoritatea cere notificarea distribuitorului, chiar dacă nu livrezi nimic în rețea. Mai adaugă că montajul ar trebui făcut de firme atestate și că, în cele mai multe cazuri, ai nevoie de acordul asociației de proprietari și, uneori, chiar de autorizație de construire. Pe românește, legea nu îți interzice explicit kitul, dar nici nu îți spune clar ce ai voie să faci cu el. Iar când legea tace, câștigă cel mai prudent funcționar de la ghișeu.
Prima lege: kitul de balcon cu o simplă notificare
Prima inițiativă preia un model care funcționează deja în Germania și Austria. Se aliniază și cu Recomandarea (UE) 2026/1007, pe care Comisia Europeană a adoptat-o în aprilie și care le cere statelor membre să scoată birocrația din calea sistemelor solare mici.
Proiectul propune un sistem cu cel mult patru panouri și un invertor de maximum 800 VA, la care poți adăuga opțional o baterie. Îl conectezi direct la instalația apartamentului și trimiți o notificare către operatorul de distribuție. Asta e tot. Nu mai ai nevoie de aviz tehnic, de studiu de soluție sau de autorizație de construire și nu plătești nicio taxă.
În schimb, sistemul trebuie să respecte câteva condiții de siguranță. Nu are voie să injecteze energie în rețea. Se deconectează automat dacă pică tensiunea. Prinderile trebuie să fie reversibile, cu dublă securizare, și nu au voie să atingă structura clădirii.
Și aici devine interesant. Proiectul spune că asociația de proprietari și regulamentele locale pot impune condiții legate de aspectul fațadei, dar nu pot interzice montajul și nici nu îl pot face imposibil în practică. Excepția rămâne zona protejată. Cine a stat vreodată într-o ședință de asociație înțelege de ce contează articolul acesta.
Cât economisești de fapt
APCE estimează că un kit cu baterie, montat acolo unde bate bine soarele, poate reduce factura de energie a unui apartament cu până la 40%. Ține minte expresia „până la”. Ea face multă muncă în propoziția asta.
Problema e că injecția zero schimbă calculul. Dacă panourile produc la prânz și tu ești la birou, energia aceea nu pleacă în rețea și nu îți aduce niciun ban. Fără baterie, câștigi doar cât consumi în timp real: frigiderul, routerul, poate o mașină de spălat pe care o programezi la prânz. Cu baterie, recuperezi seara o parte din producția de peste zi, dar bateria costă și ea bani. Mai contează și orientarea. Un balcon spre sud produce cu totul altceva decât unul spre nord, iar un panou prins vertical pe balustradă nu prinde soarele la fel de bine ca unul înclinat pe acoperiș.
Deci kitul de balcon nu te scoate de pe factură. Îți taie o bucată din ea. Pentru multă lume, bucata aceea poate să conteze. Doar că merită să-ți faci calculul pe balconul tău, nu pe broșură.
A doua lege: blocul devine prosumator
A doua inițiativă are o miză mai mare. Ea le permite proprietarilor să monteze împreună un sistem fotovoltaic pe acoperișul sau pe terasa blocului. Asociația de proprietari devine prosumator și folosește energia pentru părțile comune, adică pentru lift, pentru iluminatul scării și pentru pompe.
Decizia se ia în adunarea generală, cu acordul a două treimi dintre proprietari și cu acordul scris al celor direct afectați. În afara zonelor protejate, blocul nu mai are nevoie de autorizație de construire. Trebuie doar să anunțe primăria și să respecte cerințele de rezistență și de securitate la incendiu.
Partea cu banii arată așa: până la 85% din veniturile obținute din energia livrată în rețea se scad direct din întreținerea fiecărui proprietar, proporțional cu cota-parte. Restul banilor intră în fondul de reparații. Producția, consumul, veniturile și reducerea fiecăruia apar separat pe lista lunară de plată, ca să vadă toată lumea unde s-a dus fiecare leu.
Unde se poate împotmoli
Pe hârtie, totul arată bine. Numai că între hârtie și acoperiș stau câteva obstacole reale.
Primul obstacol se numește două treimi. Dacă ai locuit vreodată într-un bloc cu 40 de apartamente, știi cât de greu strângi semnături pentru o banală reparație. Acum imaginează-ți că le ceri vecinilor să aprobe o investiție serioasă, al cărei randament depinde de prețul energiei.
Al doilea obstacol ține de bani. Proiectul spune cum se împart veniturile, dar nu spune cine plătește investiția de la început. Fondul de reparații al unui bloc vechi abia acoperă de obicei hidroizolația. Dacă nu apare și o schemă de finanțare, prin fonduri europene, credite verzi sau un program AFM, multe blocuri vor aproba ideea și vor rămâne cu acoperișul gol.
Al treilea obstacol ține de calendar. Deocamdată vorbim de două inițiative înregistrate la Senat. Urmează avizele, comisiile, votul în ambele camere, promulgarea și apoi normele de aplicare de la ANRE.
De ce contează, totuși
Peste 6,5 milioane de români locuiesc la bloc, adică aproximativ 35% din populație. Până acum, regulile pentru energia solară au fost scrise pentru omul cu casă și acoperiș propriu. Legile acestea încearcă să corecteze o nedreptate simplă: soarele bate la fel și pe balconul de la etajul patru.
Merită remarcat și faptul că pe lista inițiatorilor stau parlamentari de la cinci partide care altfel nu se înțeleg pe nimic. Asta nu garantează nimic. Dar e un început.
Acum rămâne de văzut cât de repede se mișcă Senatul. Fiecare lună de întârziere înseamnă încă o factură plătită integral de oameni care au o sursă de energie gratuită chiar în balcon.
