ACOPERIȘUL DE TIP TERASĂ

Acoperișurile de tip terasă sunt destul de populare și intens folosite în alte țări, mai ales în cele cu climă însorită, însă ele au început să apară și în România de ceva timp. În general, ele sunt foarte întâlnite în cazul centrelor comerciale și locuințelor colective mai mici sau mai mari, începând cu blocurile construite în perioada comunistă. Datorită aspectului minimalist, și proprietarii de case au început să manifeste interes față de acest tip de acoperire și să îl vadă ca pe o variantă pentru clasicele acoperișuri înclinate. În România, acoperișurile în două sau patru ape încă sunt cele mai populare datorită condițiilor climaterice, pentru că fac față cu brio cantităților mari de precipitații. Totuși, datorită noilor tehnici constructive și materialelor avansate, acoperișurile de tip terasă pot fi proiectate pentru clima autohtonă și pot completa în mod interesant geometria unei locuințe.

Acoperișurile înclinate, în pante, sau în mai multe ape, au unghiuri de la 10 grade, cele cu pantă mică, până la 50 de grade. și ajung chiar și până la 90 de grade, în cazul celor abrupte din zonele de munte. Acoperișurile de tip terasă sunt cele considerate a fi plate, însă ele au o pantă de până în 10 grade, în general de 5, pentru ca apa din precipitații să se poată scurge.

Acoperișurile de tip terasă sunt o variantă veche de acoperire și era folosită mai ales în climele aride din cele mai vechi timpuri, pentru că erau mai ieftin de construit și permiteau folosirea acestui spațiu pentru amplasarea unor locuri de odihnă sau a unor mici grădini. În țările cu climă mai caldă, unde sunt mai puține precipitații și este puțin probabil să apară îngheț. Multe acoperișuri plate sunt construite din zidărie sau beton, ca să păstreze o temperatura interioară constantă și pentru că este mai ieftin și mai ușor de construit dacă lemnul nu este ușor disponibil. Acest tip de acoperire este specific arhitecturii egiptene, persane și arabe, iar tradiția a rămas vie și astăzi, fiind o sursă de inspirație și pentru arhitecții contemporani.

Atunci când se proiectează un acoperiș-terasă, trebuie luate în considerare mai multe tipuri de solicitări, care pot fi din exteriorul sau interiorul clădirii dar și umiditatea din interiorul clădirii. Solicitările importante din exterior pot fi precipitațiile, efectul razelor de soare, greutatea zăpezii, vântul, diferitele variații de temperatură și circulația oamenilor, permanentă în cazul teraselor circulabile sau temporară în cazul celor necirculabile.

Acoperișurile-terasă se pot construi cu pante direcționate către exterior, spre fațade, sau spre interior, cu evacuarea apei prin interior. În cazul celor cu pante spre exterior, șapa trebuie să fie cu câțiva centimetri mai subțire spre baza aticului, pentru a direcționa apă pluvială spre scurgere, și eventual către un jgheab montat pe fațada clădirii. Acoperișurile în cazul cărora apa se va evacua prin interiorul clădirii, șapa se va subția spre locul în care se face preluarea apelor pentru a crea pante de scurgere. Atât amplasarea cât și numărul gurilor de scurgere, în ambele cazuri, trebuie calculate astfel încât toată apă pluvială sau cea rezultată din topirea zăpezii să se scurgă pentru că altfel pot apărea bălți pe acoperiș, și în timp, deteriorarea acoperișului și infiltrații în locuință.

În România, cel mai întâlnit tip de acoperiș plat este cel de tip terasă necirculabilă, care se poate observă deasupra blocurilor de locuințe, centrelor comerciale sau construcțiilor industriale. Acoperișurile de tip terasă necirculabilă au un atic mai scund, pante de proiectare cuprinse între 2 și 5% și se împart în două categorii, în funcție de modul în care se scurg apele pluviale: cu scurgerea apei în exteriorul clădirii sau cu scurgerea apei prin interiorul clădirii, ca și în cazul celor de tip terasă-circulabilă. Pentru că pe acest tip de acoperiș nu vor fi oameni, decât pe durata construcției, încărcările din circulație vor fi minime, iar finisarea poate fi minimă.

În ultimii ani, și acoperișurile de tip terasă-circulabilă au devenit tot mai populare, însă în cazul acestora, trebuie să existe un finisaj rezistent, preferate fiind dalele prefabricate din beton și pante de proiectare cuprinse între 2-7% Evacuarea apelor se va face în mod asemănător, spre interior sau exterior, însă trebuie luat în calcul și faptul că se poate forma un strat subțire din gheață ce poate deveni fi un pericol de alunecare pentru utilizatori, așa că finisajul trebuie să fie antiderapant. În cazul acestui tip de acoperiș, suportul pardoselii trebuie realizat în funcție de intensitatea circulației, fie dintr-un strat de nisip sau dintr-o șapă de mortar armată, pentru circulație intensă.

Ambele tipuri de acoperiș terasă au nevoie de strat de difuzie, barieră de vapori, termoizolație, hidroizolație, o protecție pentru hidroizolație și, în cazul celor circulabile, un strat de suport și un finisaj antiderapant. Este o alcătuire ușor mai complexă decât în cazul altor moduri de acoperire, însă toate aceste straturi sunt necesare pentru a evita distrugerea în timp a acoperișurilor și pentru a preveni apariția infiltrațiilor.

Mai nou, în România, au apărut și terasele verzi sau grădină pentru că sunt ecologice, au o inerție termică mare, izolează bine fonic, arată bine și pot oferi un farmec aparte oricărei locuințe. Pentru o terasă-grădina, stratul vegetal se poate face din humus sau turbă și poate fi montat sub formă de casoleta. Acest strat necesar dezvoltării vegetației este de 20-30cm terasă vegetală, plantată doar cu iarbă, și de 120-150cm la terasă grădina, însă această poate găzdui și arbuști, prevăzuți în sistem casoletă armată cu plasă și ancorată în stratul vegetal. Terasa verde necesită o atenție deosebită, atât în faza de proiectare, cât și în momentul construcției, pentru că trebuie luate în calcul și solicitările de la stratul vegetal, stratul verde, arbuști și apa pe care o va colecta stratul vegetal.

În România, din fericire și din păcate pentru domeniul construcțiilor, avem parte de toate cele patru anotimpuri și de precipitații în cantități destul de generoase. Pentru a proteja locuința de condițiile meteo nefavorabile, acoperișul trebuie proiectat și construit corect, respectându-se toate operațiunile. Indiferent de ce tip de acoperiș preferi, trebuie să apelezi la un specialist și să ții cont de recomandările acestuia pentru a nu avea probleme în viitor.